E Ziua Independenţei. Afară e plăcut, zi de primăvară. Urmăresc de la fereastră mitingul aerian; în jurul casei fiecare spaţiu verde e ocupat de mese şi barbeque. Parcurile la fel, pline de familii ieşite la iarbă verde şi barbeque.
Eu îi concurez în cuhnie, făcîndu-mi un cotlet de viţel în vin. De mult am renunţat la picnicuri "lucrătoare".
Cu ani în urmă, cam aşa arăta un picnic: prietenii aduceau ustensile de barbeque, materie primă - carne asezonată, mici, cîrnaţi, legume, femeile făcînd salată iar bărbaţii ocupîndu-se cu focul, noi participînd cu vin, bere, cafea şi dichisuri - lucruri ce nu trebuesc preparate la iarbă verde.
După călătorii în căutarea unui loc plăcut, descărcam calabalîcul din maşinile parcate nu tocmai aproape - mese, scaune, seturi de picnic, apoi ne ocupam de jăratec; în fine, aduceam cutiile frigorifice, şi într-un final ne aşezam la masă şi la trăncăneală. Seara, obosiţi ajungeam acasă, descărcam portbagajul, şi mai petreceam o oră bună rearanjînd lucrurile în debara, pentru picnicul următor.
Acum, în ultimii ani, am renunţat la picnicuri. Mergem în natură, în excursii de jumat de zi împreună cu prietenii, luînd cu noi sendwichiuri şi apă. În maşină la întoarcere avem cîteva mere, iar seara acasă, ne preparăm ceva stil picnic în cuhnie, cinînd împreună şi spovedind la un pahar.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu