Daniel Daniel

Am scos un oftat, apoi încet cu multă precauţie am deschis încet, încet ochii, derutat de miresmele ce-mi gîdilau nările. Sunt într-un mediu alb, totu-i alb de jur împrejurul meu - mobilierul, pereţii, luminile.
Patul s-a remodelat sub mine în shezlong, peretele din faţă transformîndu-se şi el în vitrină, totul petrecîndu-se sub voinţa-mi gîndită dar neexprmată.
Afară peisajul este de un alb imaculat; fulguieşte îngroşînd stratul de nea. Copacii sunt şi ei îmbrăcaţi în chiciură. Reni albi se mişcă agale, parcă adulmecînd sfîrşitul iernii albe.
Lucid fiind, încerc o nouă comandă - o ceaşcă de cacao, 2 tartine cu fructe de pădure, şi o felie de english cake. O uşă, pe care încă n-o depistasem, s-a deschis fără zgomot, o femeie în alb aducîndu-mi comanda pe o măsuţă de pat.
La cîteva minute după ce am terminat micul dejun, o echpă în alb m-a înconjurat. A început o convorbire la nivel telepatic.
În urma unei coliziuni de trafic, fusesem dus, în stare de comă, cu helicopterul, la unul din prinipalele spitale; după un timp am fost mutat în condiţii speciale la acest centru de cercetări, organismu-mi funcţionînd "normal" pentru anii începători ai melleniumului al treilea, dar comunicarea făcînd-o telepatic, în orice colţ al Terrei.
Întrucît trecuseră ani de la accident, mi s-a propus o nouă identitate. Acceptînd am devenit Daniel Daniel. Acum studiez schimbările petrecute după 2011, Daniel găsindu-se în 2222 A.D.