Aţa s-a sfîrşit

Ca în fiecare primăvară, Daniel şi Barbara au plecat în călătorie. În fiecare an, bătrîna pereche îşi petrec sărbătorile de primăvară călătorind, unicul moştenitor fiind deja la vîrsa de 40 şi la casa lui.
De astă dată au luat drumul Elveţiei, petrecîndu-şi vacanţa în compartimentele elegante ale trenurilor turistice, plimbîndu-se cu vaporaşe pe lacurile Lucernei şi Zürichului, urcînd munţii cu telefericele moderne.
Totul le aminteşte de tinereţea petrecută în Europa dintre cele două războaie. Schimbările politice nu le-a schimbat modul de viaţă, deşi n-au părăsit nici un moment orăşelul de graniţă din zona Yugoslavă - Ungaro - Română. El Profesor la Facultatea de Medicină din Viena şi Budapesta şi cu Cabinet în oraş, ea asistenta şi secretara Cabinetului.
Reîntorşi, Barbara a pregătit cina pentru musafiri, obişnuind ca la primul sfîrşit de săptămînă după călătorie să-şi invite prietenii de-o viaţă la depănări de impresii. Obosită de pregătiri Barbara s-a retras, adormind în camera de musafiri.
Bătrînul a primit musafirii, a scuzat-o pe soţie, ia ospătat, cu humor engelzesc a povestit călătoria presărînd impresii amestecate cu amintiri din tinereţe. În noaptea înstelată, prietenii au plecat, ca a doua zi la ora ceaiului de după-amiază să fie annuţaţi că Barbara adormise în somnul de veci.