Capitolul 6 – Excursii
Wattens
– Swarovski
De cîte ori suntem în Austria ne petrecem o
zi la Swarovski – Wattson, în apropierea Innsbruckului, bucurîndu-ne de
expoziție și bine-nțeles și de magazin. Expoziția este o plăcere pentru toate vîrstele,
tot timpul sunt exponate noi, de data asta în jocuri de lumini și mișcare. După
cîteva ore bune petrecute aici, ne-am dus în localitate să ne întărim trupul,
după ce de suflet avusesem deja grijă. Am intrat într-o cofetărie ce servea și
masa de prînz, bucurîndu-ne de bucătăria autohtonă, dar mai ales cu relația
dintre consătenii ce veniseră la o cafea și o prăjitură, relație amintindu-mi
de Aradul bunicii. Apoi, GPS-ul m-a bălăcărit o țîră prin zona industrială a
Innsbruckului pînă ce văzui indicatorul Bolzano, aici luînd-o spre Salzburg, ca
o dată cu înserarea să ajungem la Bad Gastein.
Salzburg
Orașul, zona veche, pentru noi este
neschimbată, simțindu-ne acasă pe străzile și în piețele pline de turiști.
Bunăstarea orașului se vede în vitrinele ce afișează prețuri – locul 5 din
lume. Am urcat cu trenul în cetatea plină de vizitatori primăverateci,
bucurîndu-se de soarele blajin al Paștelui, apoi cu liftul pe dealul
de-alături, vizitînd Muzeul de Artă Modernă, exponatele fiind la limita
pornografiei, și asta nu numai remarca noastră. Ne-am bucurat de o masă
țărănească în piața orașului, comandîndu-ne sandwich la dugheana
producătorului, după ce degustasem bunătățuri de cerb și cașcavaluri cu fructe
de pădure. Și dacă tot e vorba de Salzburg, să nu uităm că bunăstarea i se
datorește vechilor mine de sare de la Hallein, ale căror galerii ajung pînă-n
Bavaria. Am petrecut aici, în mine, alături de turiști italieni, japonezi și
cum nu, israelieni. Apoi am vizitat satul celt, unic, rămas pe aceste meleaguri.
Piscuri
Cum poți să fii în Austria fără să urci pe
munte? Am străbătut în lung și-n lat, bucurîndu-ne de zăpadă și soare, de zile
înnourate, de ceața de sub noi, simțindu-ne tineri, admirînd schiorii, și
copiii în vacanță. Am trecut prin văi în plină înmugurire primăvăratecă,
pudrtată de zăpada mieilor. Ce mai, o adevărată sindrofie a naturii în
renaștere.
Carintia
Zi ploioasă și cețoasă în Gastein. Am
plecat de dimineață, spre Carintia, prinzînd trenul de 9, ce ne-a trecut cu
mașina prin pîntecele muntelui, ca în mai puțin de 2 ore de drum prin văi largi
și peisaje ce ne amintesc de Transilvania să poposim pe malurile Wörther See, în
pitoreasca așezare Maria Wörther. Acilea, admirînd natura înflorită,
am vizitat bisericile din secolul XIII, ca apoi să ne continuăm drumul pînă-n
capitala Carintiei, Klagenfurt. Pe drum ne-am abătut la Pyramidenkogel,
admirînd din înălțimea turnului văile și munții Carintiei. Klagerfurt, orașul
vechi, ne-a reamintit de orașele transilvănene ale copilăriei și tinereții;
ne-am învîrtit pe străzi, amintiri străfulgerîndu-ne memoria, ca în razele
după-amiezii să purcedem pe drumul de întoarcere spre văgăunile cascadate ale
Bad Gasteinului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu