duminică, 24 aprilie 2011

Chemare


Ding, Dong, Ding, Dong, clopotele bisericilor şi catedralelor, chiamă credincioşii la Missa de Paşti.
Sinagogile s-au golit, terminîndu-şi rugăciunile, credincioşii grăbindu-se pentru cina sărbătorească.
Toţi Sărbătoresc reînoirea spiritului.

Passover, Easter
celebrăm Renaşterea
Reînceputul

Renaştem din nou
o dată cu natura
suflet, spirit, crez

Se poate trăii şi-n înţelegere şi respect reciproc, căci suntem călăuziţi de aceeaşi Lumină

Sărbători în Jaffa

Nouri jucăuşi pe un cer azuriu încep acuarela. Apoi apare plaja cu nisip auriu, broderia albă a valurilor mării de turchiz. Un boschet, un tăpşan umbrit cu smocuri de iarbă încheie cadrul. Mingii, palete de begminton, copii, plimbăreţi, cîini etichetaţi populează acuarela. În alt plan, faleza animată de alergători, biciclişti, oameni în promenadă, cafenele, case şi debarcader cu veliere, un far. Zmee, picnişti, gazon, parking, opreşte oraşul să se scurgă în mare. Cormoranii şi pescarii se întrec în ale pescuitului, pisicile aşteptînd dejunul între stîncile scăldate de spuma turchiză.
Vîntul amestecă totul între fantezie şi realitate.

Sfintele Sărbători



Sărbători Fericite
Cuvântul Domnului
Să vă căluzească paşii
Pace, Sănătate, Prosperitate

Saint George


Cu ocazia Onomasticii
Sarbatori Fericite

vineri, 22 aprilie 2011

Palestina 2011

Baza Statului Israel modern este Rezoluţia Ansamblului General ONU din 29 noembrie 1947, cunoscută ca Rezoluţia 181 (United Nations Partition Plan for Palestine).
Baza rezolvării conflictului Arabo - Israelian este Rezoluţia Consiliului de Securitate OUN din 22 noembrie 1967, cunoscută ca Rezoluţia 242 (United Nations Security Council Rezolution-Following the June '67, Six-Day War).

Toate conflictele şi discuţiile dintre Israel şi Palestinieni, ce au urmat de-a lungul anilor, discuţii începute încă din 1969 la Bucureşti n-au dus pînă acum la o finalizare.
Populaţia, atît israeliană cît şi cea palestiniană este împărţită:
• în cei ce cred în posibilitatea a două state paşnice cu graniţe preconizate de Rezoluţia 242 şi cu capitala în Ierusalim, oraşul fiind Oraş Internaţional
• în israelieni ce văd Stat Israelian care să încorporeze aşezările construite în West Bank şi o parte din Înşlţimile Golan, stat cu Capitala în actualul Ierusalim cu toate zonele metropolitane;
palestinieni ce văd Statul Palestinian pe teritoriul Nedivizat de Rezoluţia 181
Situaţia demografică în Israel se schimbă în favoarea populaţiei de etnie arabă, aşa că pînă la sfîrşitul secolului evreii nu vor fi majoritari. Ce fel de democraţie parlamentară va fi atunci în Israel?
Situaţia mondială se schimbă - globalizarea economică, problemele etnice din Uniunea Europeană, schimbările din lumea islamică, schimbările economice din USA şi din Asia - ducînd la reconsiderări politice privind rezolvarea conflictului Arabo-Israelian.
În contextul politic internaţional actual în septembrie Palestinienii vor Declara unilateral Statul Palestinian, Stat care va fi recunoscut de Liga Arabă, Statele Arabe, Statele Islamice, UK, Franţa, şi probabil Rusia şi China. USA probabil va susţine Israelul în ONU pentru nerecunoaşterea unilaterală a Statului Palestinian.
Această situaţie va rezolva conflictul Arabo-Israelian? Probabil că nu.
Mă simt ca într-o partidă de şah, în care deşi Israelul are toate şansele, prin politica greşită pe care o duce, o va încheia prin pat.

joi, 21 aprilie 2011

Fir de nisip

E o dimineaţă nedecisă de primăvară; ploaia stă atîrnată, cerul confundîndu-se cu marea. Gîndurile-mi zburdă aleatoriu în timpuri petrecute pe meleaguri diferite.
Mă regăsesc în copilăria fără rude, petrecută între cărţi şi părinţi, între ciondăneli cu soră-mea şi lecturi. Nu mă plîng, căci am avut o copilărie fericită, petrecută în Micul Paris postbelic, chit că m-am născut după Cortina de Fier.
Da, atunci am învăţat că rudele ţi le dă Bunul Dumnezeu, iar prietenii ţi-i faci Singur. Am avut prieteni de vîrsta mea, prieteni de vîrsta părinţilor, bunici ai prietenilor.
Am copilărit în grădinile Bucureştiului prăfuit (Cişmigiu, Carol, Kiseleff, Herăstrău, Ioanid), în parcurile colecţiilor particulare de artă (Aman, Stock, Zambaccian, Muzeul Satului), în podurile boerilor de Curte Veche. Am înnotat în lac, traversîndu-l pentru a lua o gustare la CC, ca apoi să mă întorc la bocceluţa mamei (ouă, roşii, chiftele).
Am călătorit cu Jules Verne, cu Argonauţii, cu corsarii romanelor de 15 lei.
M-am aventurat cu Rob Roy, Athos, Aramis. Am îndreptat societatea cu Jean Valjean, Gavroshe. M-am războit alături de Kutuzov şi Prinţul Andrei, Hemingway, Mitterrand;. am luptat în Atlantic şi-n Pacific. Am călătorit cu Asimov şi Lem. Şi unde n-am fost în copilărie şi adolescenţă? Cărţile m-au purtat peste tot, într-o lume minunată.
Părinţii mi-au dat dragostea pentru citit, nu numai aventuri şi romane de capă şi spadă, ci şi filozofie, şi artă. Am fost învăţat cu lumea filmului, al teatrului, operei, operetei, familiarizat cu sălile de concerte - Ateneu, Radio-TVR; apoi ca licean la Sf. Sava cu concertele de la Catedrala Sf. Iosif.
Am fost educat de prietenii părinţilor, ce şi- au petrecut tinereţea şi studenţia în Europa Interbelică la Paris, Londra, Dresda. Am învăţat să dansez, să fumez pipă, să folosesc paharele şi tacîmurile la recepţii, să zîmbesc şi să vorbesc despre vreme. Am învăţat să beu cogniac, whisky, vin, ţuică şi palincă, şpriţ, şi mai ales am învăţat să nu mă îmbăt (chit că m-am îmbătat, şi nu o dată). Pe scurt am (fost) învăţat bunele maniere. Apoi am învăţat că părinţii îi ai aşa cum ţi-i educi.
Ca tot omu, m-am căsătorit, cu Suzana, şi cum se zice, nu numai cu Ea, ci şi cu educaţia Austro-ungară. Nu mi-a fost prea greu, căci am fost educat cu iz austro-ungar şi makarenkovian (ai mei fiind din Ardeal, petrecîndu-şi studenţimea în Căminele Şulea din Bucureştiul anilor '30, războiul aventurîndu-i în Ţara Sovietelor).
Am vizitat Budapesta, Moscova, Leningradul, Erevanul şi Tibilisi, ca reîntors în Bucureşti, să-mi întăresc concluzia că locul meu nu este pe malurile Dîmboviţei.
M-am mutat pe malurile Mediteranei, în Israel. Am început totul de la început, la vîrsta de peste 30 de ani, tot fără rude, ci numai cu prieteni.
Am învăţa limba, obiceiurile, modul de viaţă. Mi-au trebuit ani să ajung la nivelul bucureştean pe care l-am părăsit. Am reînceput să frecventez cinematograful, sălile de concerte, opera.
Acum în această nouă adolescenţă am vizitat Parisul, Londra, Edinburgul, Roma, Praga, Viena, Salzburg, Lucerna, Zürich, Berna, New York, San Francisco, Washingtonul, Amsterdamul, Madridul, Barcelona, Cordoba, Granada, Toronto, Auckland, Wellington, Christchurch, Hong Kong, Teneriffe, Athena, Saloniki, Rhodos, Creta, Cyprus, Fiji.
Mi-am petrecut vacanţele în Tirol, căţărîndu-mă pe Alpi, pe Dolomiţi, pe gheţari, am străbătut Rockys, Mount Cook şi gheţarii din New Zealand.
Am continuat să citesc, nu numai romane ci şi filozofie orientală.
Mă uit la schimbările din lumea musulmană, la dezastrele naturii dezlănţuite, trăiesc problema arabo-israeliană, şi mă simt ca un Fir de Nisip, o părticică infintesimală a Dunei.

miercuri, 20 aprilie 2011

Lui Sky & Peregrin

Spaţiu, timp, simţuri
Dimensiuni Umane
Cadru, culoare

Gînduri şi vorbe
Scrieri versificate
Albe sau în Ritm

Poetul din Noi
Culori de Primăvară
Sărbătoare-n Ritm

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Primăvara 2011

Primăvara, cu fiţe şi fasoane de fată bătrînă, în fine a sosit.
Am încercat s-o prindem la Hong Kong, dar acolo ne-a întîmpinat cu o plaoie rece între valuri de ceaţă ce mai mult ne amintea de toamnă. Ajunşi acasă pe Mediterana bîntuită de ploi-potop, am urmărit cutremurile din Christchurch pe care nu de mult îl părăsisem în sfîrşit de vară, ca apoi să urmărim dezlănţuirea naturii în Japonia. Dar nici bătrîna Europă n-a fost complet uitată de ranchinosa primăvară, răbufniri de iarnă înlocuind zăpada mieilor cu avalanşe.
Acu în preajma Passoverului şi a Paştelui totul s-a înseninat şi înmiresmat. Stau admirînd prospeţimea naturii, valurile jucăuşe, lenevind în fereastra salonului mediteranean, în ritmurile lui Leonard Cohen. Frunzăresc pe file-urile din memoria computerului peisaje şi locuri fotografiate, depănîndu-mi în minte locurile şi peripeţiile prindărilor, visînd la noi meleaguri. Încerc să aştern crîmpei de amintiri pe paginile imaculate, dar încă nu reuşesc. Poate în vacanţa de Passover.