sâmbătă, 28 mai 2011

Daniel Daniel

Am scos un oftat, apoi încet cu multă precauţie am deschis încet, încet ochii, derutat de miresmele ce-mi gîdilau nările. Sunt într-un mediu alb, totu-i alb de jur împrejurul meu - mobilierul, pereţii, luminile.
Patul s-a remodelat sub mine în shezlong, peretele din faţă transformîndu-se şi el în vitrină, totul petrecîndu-se sub voinţa-mi gîndită dar neexprmată.
Afară peisajul este de un alb imaculat; fulguieşte îngroşînd stratul de nea. Copacii sunt şi ei îmbrăcaţi în chiciură. Reni albi se mişcă agale, parcă adulmecînd sfîrşitul iernii albe.
Lucid fiind, încerc o nouă comandă - o ceaşcă de cacao, 2 tartine cu fructe de pădure, şi o felie de english cake. O uşă, pe care încă n-o depistasem, s-a deschis fără zgomot, o femeie în alb aducîndu-mi comanda pe o măsuţă de pat.
La cîteva minute după ce am terminat micul dejun, o echpă în alb m-a înconjurat. A început o convorbire la nivel telepatic.
În urma unei coliziuni de trafic, fusesem dus, în stare de comă, cu helicopterul, la unul din prinipalele spitale; după un timp am fost mutat în condiţii speciale la acest centru de cercetări, organismu-mi funcţionînd "normal" pentru anii începători ai melleniumului al treilea, dar comunicarea făcînd-o telepatic, în orice colţ al Terrei.
Întrucît trecuseră ani de la accident, mi s-a propus o nouă identitate. Acceptînd am devenit Daniel Daniel. Acum studiez schimbările petrecute după 2011, Daniel găsindu-se în 2222 A.D.

vineri, 27 mai 2011

Frunza de măslin

Toată zona plantează măslini, dar frunza nu aduce Pacea. Două naţii născute din vlăstarii Biblicului Abraham vor acelaşi teritoriu. Veşnica problemă a LEGITIMULUI, a rămas pînă azi nerezolvată.
Din exterior problema poate fi discutată sub orice aspect: juridic, militar, economic, Biblic, Coranic, dar nu poate fi rezolvată.
Rezolvarea poate fi numai prin înţelegere între urmaşii lui Abraham. Cînd se va întîmpla şi cum se va rezolva este o problemă care nu are răspuns în generaţia noastră.

joi, 26 mai 2011

Accidentul

După o săptămînă în mod surprinzător, Sebastian s-a trezit din comă. Ofiţerul de anchetă chemă medicul. Toată echipa halatelor albe în frunte cu profesorul şi psihologul spitalului veniră să-l vadă. Sebastian se întinse ca după un somn bun (puţin cam lung), şi după ce se clăti cu apă de gură, cu o voce limpede, se adresă psihologului "Am rămas singur ".
După ce-i făcură toate testele, constatîndu-se că în mod paradoxal Sebastian era întreg, psihologul şi psihiatrul urmau să constate traumele post accidentale.
În drum spre vacanţă,un camion în depăşire spulberase automobilul condus de Sebastian; totul s-a petrecut instantaneu pe şoseaua intramontană. Drumul era frumos, în meandre de-a lungul albiei rîului secat de anii secetoşi, pe această porţiune drumul urcînd şi coborînd coamele deluroase. Pe cerul senin un helicopter concura vulturii deşertului, în timp ce fotografia topografia.
După ce psihiatrul şi psihologul părăsiră camera, ofiţerul le luă locul; era un tip subţire, nu numai fizic. În săptămîna cît îl păzise pe Sebastian, pentru a fi primul ce-l va intervevia, îi studiase îndelung dosarul. Ştia că Sebastian avusese o viaţă foarte activă, cunoscînd bine toate ungherele văzute şi nevăzute ale ţării, o viaţă împestriţată cu multe călătorii pe cele cinci continente.
Sebastian şi Angelica plecaseră în automobilul electric, dotat cu tot echipamentul electronic modern - GPS, TV, Internet - într-o scurtă vacanţă la Marea Sarată din deşert, unde Sebastian se gîndea să viziteze şi noul complex cu camere saline. Şoseaua era liberă, camioane şi utilaj militar trecînd rar, spre bazele de antrenament. La un moment dat în oglinda retrovizoare a apărut un camion ce gonea cu viteză. Sebastian micşoră volumul radioului concentrîndu-se la drum, un al şaselea simţ punînîdu-l în gardă. Da, în retrovizor nu să distingă şoferul camionului. Drumul începea să urce şi să coboare coamele deluroase. În sens opus apăruse un camion tot fără a se distinge şoferul. Brusc, camionul din spate, pe panta de coborîre mărise viteza, Sebastian semnaliză că iese de pe şosea pe zona de avarie. Din faţă apăru un al treilea camion, depăşind camionul ce circula în sens opus, formînd o barieră ce gonea spre fundul văii. O puternică izbitură aruncă automobilul în masa metalică ce închidea fundul văii. Sebastian simţea că este într-o bilă de biliard aruncată de un tac de maestru în masa bilelor; se concentră în auto-apărare fizică, mobilizîndu-şi toate energiile pentru a mării spaţiul dintre corp şi aura-i protectoare. După acest efort supra-natural se trezi în camera de spital, sub ochiul vigilent al anchetatorului.
Ofiţerul - Ai dovezi?
Sebastian - Controlează imaginile foto-topografice, controlează la centrul de cercetări al armatei, identifică camioanele fără şoferi, cere înregistrările satelit ale zonei în timpul accidentului.