Este greu să scrii despre balanţa - viaţa liberă a unui tînăr, plătită cu libertatea a 1000 de terorişti, balanţa fericirii unei familii, faţă de sute de familii ce-şi comemorează morţii (victime ale teroriştilor eliberaţi) şi a altor cîteva sute de oameni ce vor purta sechelele terorismului toată viaţa.
Viaţa în libertate este primordială disputelor etice şi morale.
Preţul? Este preţul unui conflict ale cărui începuturi se încurcă în negurile istoriei acestor locuri.
Poate că a venit deja timpul să schimbăm ceva în modul de cum privim conflictul milenar. Poate că a venit deja timpul să abordăm conflictul din unghiuri umane.
Dacă vom privi în continuare rezolvarea conflictului prin prisma religiilor, prin prisma teritoriilor, a drepturilor istorice, vom uda în continuare acest PĂMÂNT al FĂGĂDUINŢEI cu sînge, semănînd restrişte.
În condiţiile politico-economice actuale cred că se poate pune capăt acestui conflict milenar. Putem pune capăt terorismului regional prin încheierea conflictului; comemorarea victimelor trebue să ducă la armonie ( inerent sunt victime şi ca răspuns la acte de teroare), nu la răzbunare (ochi pentru ochi, dinte pentru dinte).
Vizităm locurile SFINTE culturii şi religiei indiferent de graniţe; fiecare dintre noi călătoreşte peste mări şi ţări fără oprelişti; acelaşi lucru se va întîmpla şi aici după încheierea conflictului.
duminică, 16 octombrie 2011
sâmbătă, 15 octombrie 2011
joi, 13 octombrie 2011
Dacă aş fi Gilad
Peste 5 ani de izolare şi singurătate, ani de introspectivă, aşteptare, crez, autocunoaşere.
Revenirea în lume, nu mă înspăimîntă. Lumea trebue să-mi respecte privatul, lăsîndu-mi timpul meu de comunicare. Deşi sunt celebru, fără voia mea, vreau să fiu lăsat în ritmul meu de exteriorizare şi comunicare.
Prefer să mulţumesc personal celor ce m-au re-adus din izolare şi singurătate, în mod simplu, fără ceremonii - O strîngere de mînă şi un MULŢUMESC spus mai mult din priviri, o undă interioară exteriorizată prin atingere şi privire.
Ce voi face? Voi studia şi propaga nonviolent communication a language of life.
Revenirea în lume, nu mă înspăimîntă. Lumea trebue să-mi respecte privatul, lăsîndu-mi timpul meu de comunicare. Deşi sunt celebru, fără voia mea, vreau să fiu lăsat în ritmul meu de exteriorizare şi comunicare.
Prefer să mulţumesc personal celor ce m-au re-adus din izolare şi singurătate, în mod simplu, fără ceremonii - O strîngere de mînă şi un MULŢUMESC spus mai mult din priviri, o undă interioară exteriorizată prin atingere şi privire.
Ce voi face? Voi studia şi propaga nonviolent communication a language of life.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)